Ca urmare a demisiei mele din pozitia de Cenzor, dar si retragerea mea dintr-o pozitie activa in asociatie, as dori sa va supun atentiei problemele si situatiile care raman nerezolvate, dar care vor necesita implicarea Dvs, a conducerii Asociatiei Pas cu Pas in general si a fiecarui parinte care se simte responsabil si interesat de soarta fiului sau ficei sale, in special.
Recomandarea mea este ca acei cativa dintre cei 192 membri ai asociatiei, care vor dori si vor putea sa se dedice nevoilor asociatiei cu mai mult diplomatie, pricepere si dedicare decat am facut-o eu, vor trebui sa aiba in vedere cel putin urmatoarele problematici:
• Analizarea si decizia privind oportunitatea ca vara, in luna Mai, sa se mai faca deplasarile la Holod, avand in vedere conditiile total insalubre (anul trecut elevii din cel putin o clasa s-au intors cu paduchi de la Holod), asternuturile fiind umede si nu neaparat cele mai curate. In plus, organizarea a fost deplorabila, neexistand o persoana cu autoritate, desemnata sa administreze tot ce inseamna „saptamana la Holod”, facand sa nu apara tot felul de situatii hilare, daca nu ar fi extrem de frustrante: invatatoare care se amesteca in decizia bucataresei privind meniul, copii care seara sunt lihniti de foame si li se spune ca nu are ce sa li se dea sa manance, desi parintii au achitat o taxa consistenta etc. Cu banii platiti de parinti pentru aceasta saptamana de studiu aproape de natura, bine-mersi s-ar putea inchiria o pensiune a caror proprietari sa fie incantati sa le ofere toate conditiile, inclusiv hrana mai mult decat suficienta. In rest, cei care au copii cel putin in clasa a II-a cunosc bine situatia, doar ca prefera sa nu se inmplice, ca sa nu aiba copilul lui de suferit. Eu personal, nu-mi voi lasa copilul la Holod, daca se mentine decizia cu locatia din Holod.
• Analiza si decizia masurilor care se impun in privinta relatiilor toxice dintre doamna invatatoare Valeria Lazar si parintii de la clasa a III-a A. De vazut cauzele care au dus la 5 plecari/transferuri „misterioase” din aceasta clasa, petrecute in 2 ani jumatate. De vazut de ce le este atat de teama parintilor sa vorbeasca si sa spuna ce-i nemultumesc, preferand mai degraba sa-si retraga copiii atunci cand nu mai suporta tensiunea. De ce acesti parinti si mai ales copii nu au un sprijin nici in asociatia parintilor si nici in conducerea scolii sau macar a episcopiei. Suntem totusi o scoala catolica, nu? Sau asteptam sa se intample lucruri extrem de grava ca sa luam masuri? Eu si cu dl.Rojan ne-am asumat pana la un punct aceasta chestiune, pregatind o scrisoare catre conducerea scolii, care consideram noi ca este responsabila si obligata sa raspund la un set de intrebari concrete puse de mine si de dl.Rojan pe baza discutiilor private avute cu un set de parinti din aceasta clasa, iar in final sa elucideze situatia si sa ia masurile care se cuvin.
• Varsarea in contul Liceului Greco-Catolic a „fondului scolii” strans din contributiile mai mult sau mai putin voluntare de catre parintii din clasele V-XII, dar in mod nestatutar, ani la rand, prin ascociatia Pas cu Pas (asociatia a parintilor cu copii strict in clasele I-IV), cu acceptul tacit al fostului presedinte Olimpiu Todorean.
• Finalizarea noului Regulament de Functionare al asociatiei si poate si actualizarea statului, documente care sa surprinda cat mai bine realitatea si nevoile asociatiei din 2010. Proiectul de regulament a fost propus de catre d-na Lupsea (I-a B) si se afla in dezbatere intre membri Comitetului Director. Fiind vorba de regulament si statut, poate ar fi utila o dezbatere ceva mai larga, dar fara ca aceasta sa insemne o prelungire la nesfarsit a adoptarii noii sale forme. 15 iunie 2010 ar trebui sa fie un termen rezonabil, pentru a se putea incepe anul scolar viitor sub noile reguli.
• Punerea in acord cu cadrul legal a formelor de lucru ale proferorilor platiti prin asociatie ( in acest moment nu exista nici un fel de contract de munca sau conventie civila pentru nici un profesor)
• Oficializarea si promovarea pentru stiinta si utilizarea tuturor membrilor a procedurilor pentru noul sistem de contributii in 3 trepte, gandit si dezvoltat de dl.Florin Rojan parinte de la clasa II-a A. Noul sistem de contributii este cea mai importanta realizarea si cu efecete pe termen lung a noi echipe de conducere a asociatiei, dupa parerea mea pesoanala.
• Desemnare unei persoane carora parintii sa stie ca se pot adresa cu incredere atunci cand au o problema cu conducerea scolii sau cu invatatoarea, fara a le fi teama si cu convingerea ca problemle le vor fi ascultate si rezolvate (daca bineinteles sunt probleme reale si nu solicitari de favoruri sau chiar barfe).
• De mentinut conduita etica si transparenta in admiterea in clasa I in ani scolari viitori, asa cum a fost ea realizata in acest an pentru anul scolar 2010-2011, cand dl.director Andrei Cristea a solicitat cu curaj si a sprijinit participarea asociatiei in procesul de admitere/departajare candidatilor la un loc la step by step, insistand, la cererea asociatiei, ca lucrarile sa fie corectate in scoala si sa fie corectate de o comisie si nu de o persoana (nota bene), iar rezultatele sa fie publicate pe blog, inclusiv suplimentarile de locuri. Felicitari domnului Cristea pentru mintea deschisa si iesirea din iertia sistemului !
• De insistat ca toate cererile de bani din partea scolii/invatatoarelor sa fie administrate in mod transparent si legal, prin asociatie si nu la negru ca si pana acum (de la costul amenajarii claselor, la costul uniformelor, la costul costumului de Mos Nicolae, la abonamentele la Filarmonica, la taxele de participare la concursurile scolare etc).
• De ales ca si reprezentanti ai Dvs/clasa sau in conducerea asociatiei, persoane care au comptente si experienta administrativa reala, folosesc email-ul (pt eficienta si economie de timp), SPUN CU VOCE TARE CE GANDESC si care in mod real sunt dispuse sa-si aloce minim 8-16 ore/luna (1-2 zile) pentru interesle clasei/asociatiei. Daca nu veti gasi astfel de persoane care sa lucreze voluntar si eficace (adica cu rezultate in interesul copiilor), recomandarea mea ar fi sa fiti pregatiti sa platiti un administrator/director executiv al asociatiei. Nu va asteptati ca cineva sa va rezolve problemele, in timp ce dvs va vedeti linisitit de treaburile personale si sa nici sa nu va coste nimic. Daca nu veti proceda asa sau asemanator, va va costa indirect educatia copilului dvs.
• Spre final, ma adresez in specail parintilor preocupati in mod real atat de EDUCATIE (maniere, comportament, gesturi, atitudini) cat si de INSTRUIRE (matematica, citire, scriere,..) SA SOLICITE O DEZBATERE institutional real cu scoala si invatatoarele si nu doar unul formal/de suprafata, pentru indetificarea de solutii pentru comportamentele deplaste, uneori de-a dreptul grobiene, ale copiilor nostri, comportamente a caror responsabilitate invatatoarele sustin ca sunt in sarcina parintilor (in cei 7 ani de acasa), parintii sustin ca sunt in sarcina invatatoarelor (ca doar d’aia sunt platite). ADEVARUL E LA MIJLOC. Sunt si parinti total dezinteresati de educatie copiilor lor, care-si „basculeaza” copii in fata scolii si nu dau ochii cu invatatoarea decat de 2-3 ori/an (si aici eu cred ca invatatoarele pot interveni cu succes daca doresc, pot, si considera in forul lor interior ca este de datoria si in misiunea lor EDUCATIA copiilor: vorbe, gesturi, atitdini, maniere, si nu doar INSTRUCTIA lor:citit, scris, socotit). Din pacate acesti parinti dezinteresati de copii lor (chiar si unele mame, dar in special tatii care considera ca nu e treaba lor educatia copiilor, ca de asta ei au sotii si copiii mame, ca acestea sa se ocupa de tot ce inseamna crestea copiilor.Gresit!), inca nu pot fi sanctionati pentru modul iresponsabil/neglijenta cu care-si trateaza copiii ( speram ca urmeaza in noua lege a invatamantului ). Precum sunt si invatatoare total dezinteresate de meseria lor si, pe cale de consecinta, de educatia copiilor nostri. Aceste invatatoare dezinteresate, blazate, cu gandul la ale lor si prea putin la copii, se ocupa strict de instructie si aceea facuta mecanic, fara emotie, fara pasiune, fara entuziasm cat sa bifeze in caietul de planificare ca „am facut si asta” (speram ca noua lege a invatamantului va elimina TITULARIZAREA, adica locul de munca pe viata al profesorilor si atunci vor avea si aceste invatatoare mai multa „tensiune in baterie”, pt ca totusi pentru un salariu de 1.200-1.700 lei net/luna, 6 ore de lucru/zi si 3 luni de vacanta/an parintii au dreptul sa se astepte ca lucrul sa fie facut excelent). Si uite asa, din copii frumosi, cresc generatiile de viitori adulti semianalfabeti, aroganti si unii chiar grobieni (cum spune d-na Vesea cand se plangea o data de calitatea slaba a parintilor pe care i-a format sistemul in ultimii 20 de ani si care acum la randul lor au copii si au copii fara repere, iar acesti parintii nici nu concep acum sa li se spuna ca au atat ei, cat si copii lor, mari probleme de educatie si instructie), adulti care devin apoi parinti dezinteresati de educatie si instructie (pentru ca nu au avut niciodata ocazia sa-i vada beneficiile si sa o pretuiasca, pentru ca la randul lor au fost neglijati si abuzati de sistemul educational). Acestor doamne invatatore neglijente in serviciu, parintii trebuie sa le ceara (pe baza noii legi a invatamantului care sta sa apara) ori sa paraseasca sistemul ori sa-si schimbe atitudinea si abordarea fata de sarcina si mai ales responsabilitatea si increderea cu care au fost investite de catre guvern si parinti. NU MAI DORIM sa platim taxe care ajung inclusiv in salariile profesorilor, daca acesti copii, dupa 10 de scoala OBLIGATORIE si uneori si dupa ce sunt licentiati ai vreunei universitati romanesti ne dau niste tineri total nepregatiti pentru viata, care nu stiu nici macar sa intocmeasca o cerere, ce sa mai vorbim de comportament si atitudine civilizata. Exceptiile nu justifica submediocritatea generala a copiilor nostri, iar lipsa totala de disponibilitatea a corpului profesoral pentru a da socoteala in fata parintilor pentru rezultatele slabe trebuie amendata prin iesirea din inerie a parintilor, ptrintr-o implicare a acestora mult mai curajoasa, lasand la o partea teama de consecinte neplacute pentru copiii lor. Ce poate fi mai neplacut decat ca propriul copil sa fie abuzat emotional sistematic sau/si neglijat de persoana platita sa aiba grija ca acesta sa se dezvollte frumos si armonios?
• In final, va trebui sa alegeti cel putin un nou Cenzor si poate si un nou Comitet Director, capabil si dispus sa-si asume neplacerile unei administrari bazate pe rezultate si eficacitate in interesul Dvs si al copiilor Dvs.
Multumesc pentru disponibilitate si interes.
Multumesc,
Sorin Şarba.
P.S. Le cer scuze tututor acelor parinti sau profesori/invatatoare care s-au simtit ofensati in mod nedrept de opiniile sau aprecierile mele PERSONALE foarte directe. Toti cei care nu se regasesc in descrierile si aprecierile mele de mai sus, ii rog sa faca abstractie si sa nu le ia personal. In schimb, cei care se regasesc am sa-i rog sa priveasca textul meu ca pe o invitatie la evolutie.
