Arhivă pentru Probleme, dispute, soluţii

Minunata lume a mediocrităţii

06/05/2010 · Înregistrat sub Necategorizat, Probleme, dispute, soluţii

Orice drum începe cu primul pas. Care ar putea fi acesta pe drumul către reformarea ţării?

România iubeşte geniile! Genii ale matematicii, muzicii, economiei sau fotbalului, dar genii să fie. Orice altceva este prea puţin. Cu cât aşteptarea până la apariţia personajelor mesianice e mai mare, cu atât ştacheta calităţilor pe care trebuie să le aibă un om ca să fie respectat este urcată mai sus. Am citit de curând în „Dilema veche“ un articol scris de un neamţ (sau poate un român cu nume nemţesc) care descifra această paradigmă nesănătoasă în care trăim cu toţii, noi, românii. Conceptul genialităţii este singurul care ne mişcă. Orice se află mai prejos de nivelul de excelenţă ne lasă reci. Autorul articolului respectiv opina că totul ni se trage din clasele primare, de la programa şcolară mult prea încărcată pentru a ne permite să învăţăm cu adevărat de nota maximă. Şi mult prea plină de eroi şi genii, de la Decebal şi până la Eminescu. Lipseşte din educaţia românească respectul pentru lucrul normal, nespectaculos şi lipsit de strălucire, dar funcţional, durabil şi care nu dă greş. Avem străzile pline de Dacia, dar nu respectăm cu adevărat decât de la Ferrari în sus. Citită în această cheie, societatea românească se dezbracă de mistere mai ceva decât blondele din ziarul Libertatea. Avem printre cele mai multe taxe din Europa, dar şi o evaziune fiscală de top. Simţim în mare majoritate că ţara e bolnavă de corupţie sistemică, dar avem printre cei mai puţini corupţi dovediţi de pe continent. Avem protecţie socială pe hârtie mai ceva decât francezii sau nemţii, dar nu suntem în stare să asigurăm gratis o aspirină unui bolnav internat în spital.

Mania asta a genialităţii şi provi­denţialităţii este prezentă la toate nivelurile. Am reformat sistemul de învăţământ de vreo şapte ori în douăzeci de ani. Constituţia am făcut-o parcă de vreo două ori după ’89 şi acum mai vrem s-o facem o dată. Codul fiscal nu cred că a numărat cineva de câte ori a fost schimbat. Ba, de curând, am citit în Evenimentul zilei o altă enormitate propusă de un parlamentar: să dăm o lege pentru respectarea bătrânilor de peste 70 de ani (!!!). Generoasă idee, dar cum am putea să o punem în practică? Şi cât ne-ar costa să instrumentăm un caz pentru a-l pedepsi pe tânărul imberb pentru că i-a luat-o înainte la o coadă bătrânelului care a uitat în ce buzunar şi-a ascuns banii? În teorie, ne place să ne batem în nave spaţiale şi lasere ca în Războiul stelelor, dar în practică nu suntem în stare să punem mâna pe un ciomag ca să ne apărăm legea. Întreg sistemul nostru de valori e pur teoretic. Aplicarea legii este întotdeauna treaba altcuiva. Poate nu ar fi periculos dacă nu ar gândi aşa până şi poliţiştii.

Orice drum începe cu primul pas. Care ar putea fi acesta pe drumul către reformarea ţării? Poate că însăşi conştientizarea faptului că avem undeva o problemă şi rezolvarea acesteia. Nu problema statului, a lumii sau universului. Ci pe a noastră, personală, care ţine numai şi numai de noi. Nu trebuie să fie ceva spectaculos. Nu e nevoie de opera unui geniu. Doar o soluţie simplă, mediocră şi care să funcţioneze.

Claudiu Şerban, director general, Editura Evenimentul şi Capital

SURSA:http://www.capital.ro/articol/minunata-lume-a-mediocritatii-134531.html

Comentarii (6) »

Probleme nerezolvate care vor necesita implicare din partea Dvs, inclusiv situatia de la HOLOD

26/04/2010 · Înregistrat sub Administrare, proceduri, Bani, costuri, finanţare, Cantina şi hrana copiilor, Despre "Step by Step", Probleme, dispute, soluţii, Proiecte, Activităţi

Ca urmare a demisiei mele din pozitia de Cenzor, dar si retragerea mea dintr-o pozitie activa in asociatie, as dori sa va supun atentiei problemele si situatiile care raman nerezolvate, dar care vor necesita implicarea Dvs, a conducerii Asociatiei Pas cu Pas in general si a fiecarui parinte care se simte responsabil si interesat de soarta fiului sau ficei sale, in special.

Recomandarea mea este ca acei cativa dintre cei 192 membri ai asociatiei, care vor dori si vor putea sa se dedice nevoilor asociatiei cu mai mult diplomatie, pricepere si dedicare decat am facut-o eu, vor trebui sa aiba in vedere cel putin urmatoarele problematici:

• Analizarea si decizia privind oportunitatea ca vara, in luna Mai, sa se mai faca deplasarile la Holod, avand in vedere conditiile total insalubre (anul trecut elevii din cel putin o clasa s-au intors cu paduchi de la Holod), asternuturile fiind umede si nu neaparat cele mai curate. In plus, organizarea a fost deplorabila, neexistand o persoana cu autoritate, desemnata sa administreze tot ce inseamna „saptamana la Holod”, facand sa nu apara tot felul de situatii hilare, daca nu ar fi extrem de frustrante: invatatoare care se amesteca in decizia bucataresei privind meniul, copii care seara sunt lihniti de foame si li se spune ca nu are ce sa li se dea sa manance, desi parintii au achitat o taxa consistenta etc. Cu banii platiti de parinti pentru aceasta saptamana de studiu aproape de natura, bine-mersi s-ar putea inchiria o pensiune a caror proprietari sa fie incantati sa le ofere toate conditiile, inclusiv hrana mai mult decat suficienta. In rest, cei care au copii cel putin in clasa a II-a cunosc bine situatia, doar ca prefera sa nu se inmplice, ca sa nu aiba copilul lui de suferit. Eu personal, nu-mi voi lasa copilul la Holod, daca se mentine decizia cu locatia din Holod.

• Analiza si decizia masurilor care se impun in privinta relatiilor toxice dintre doamna invatatoare Valeria Lazar si parintii de la clasa a III-a A. De vazut cauzele care au dus la 5 plecari/transferuri „misterioase” din aceasta clasa, petrecute in 2 ani jumatate. De vazut de ce le este atat de teama parintilor sa vorbeasca si sa spuna ce-i nemultumesc, preferand mai degraba sa-si retraga copiii atunci cand nu mai suporta tensiunea. De ce acesti parinti si mai ales copii nu au un sprijin nici in asociatia parintilor si nici in conducerea scolii sau macar a episcopiei. Suntem totusi o scoala catolica, nu? Sau asteptam sa se intample lucruri extrem de grava ca sa luam masuri? Eu si cu dl.Rojan ne-am asumat pana la un punct aceasta chestiune, pregatind o scrisoare catre conducerea scolii, care consideram noi ca este responsabila si obligata sa raspund la un set de intrebari concrete puse de mine si de dl.Rojan pe baza discutiilor private avute cu un set de parinti din aceasta clasa, iar in final sa elucideze situatia si sa ia masurile care se cuvin.

• Varsarea in contul Liceului Greco-Catolic a „fondului scolii” strans din contributiile mai mult sau mai putin voluntare de catre parintii din clasele V-XII, dar in mod nestatutar, ani la rand, prin ascociatia Pas cu Pas (asociatia a parintilor cu copii strict in clasele I-IV), cu acceptul tacit al fostului presedinte Olimpiu Todorean.

• Finalizarea noului Regulament de Functionare al asociatiei si poate si actualizarea statului, documente care sa surprinda cat mai bine realitatea si nevoile asociatiei din 2010. Proiectul de regulament a fost propus de catre d-na Lupsea (I-a B) si se afla in dezbatere intre membri Comitetului Director. Fiind vorba de regulament si statut, poate ar fi utila o dezbatere ceva mai larga, dar fara ca aceasta sa insemne o prelungire la nesfarsit a adoptarii noii sale forme. 15 iunie 2010 ar trebui sa fie un termen rezonabil, pentru a se putea incepe anul scolar viitor sub noile reguli.

• Punerea in acord cu cadrul legal a formelor de lucru ale proferorilor platiti prin asociatie ( in acest moment nu exista nici un fel de contract de munca sau conventie civila pentru nici un profesor)

• Oficializarea si promovarea pentru stiinta si utilizarea tuturor membrilor a procedurilor pentru noul sistem de contributii in 3 trepte, gandit si dezvoltat de dl.Florin Rojan parinte de la clasa II-a A. Noul sistem de contributii este cea mai importanta realizarea si cu efecete pe termen lung a noi echipe de conducere a asociatiei, dupa parerea mea pesoanala.

• Desemnare unei persoane carora parintii sa stie ca se pot adresa cu incredere atunci cand au o problema cu conducerea scolii sau cu invatatoarea, fara a le fi teama si cu convingerea ca problemle le vor fi ascultate si rezolvate (daca bineinteles sunt probleme reale si nu solicitari de favoruri sau chiar barfe).

• De mentinut conduita etica si transparenta in admiterea in clasa I in ani scolari viitori, asa cum a fost ea realizata in acest an pentru anul scolar 2010-2011, cand dl.director Andrei Cristea a solicitat cu curaj si a sprijinit participarea asociatiei in procesul de admitere/departajare candidatilor la un loc la step by step, insistand, la cererea asociatiei, ca lucrarile sa fie corectate in scoala si sa fie corectate de o comisie si nu de o persoana (nota bene), iar rezultatele sa fie publicate pe blog, inclusiv suplimentarile de locuri. Felicitari domnului Cristea pentru mintea deschisa si iesirea din iertia sistemului !

• De insistat ca toate cererile de bani din partea scolii/invatatoarelor sa fie administrate in mod transparent si legal, prin asociatie si nu la negru ca si pana acum (de la costul amenajarii claselor, la costul uniformelor, la costul costumului de Mos Nicolae, la abonamentele la Filarmonica, la taxele de participare la concursurile scolare etc).

• De ales ca si reprezentanti ai Dvs/clasa sau in conducerea asociatiei, persoane care au comptente si experienta administrativa reala, folosesc email-ul (pt eficienta si economie de timp), SPUN CU VOCE TARE CE GANDESC si care in mod real sunt dispuse sa-si aloce minim 8-16 ore/luna (1-2 zile) pentru interesle clasei/asociatiei. Daca nu veti gasi astfel de persoane care sa lucreze voluntar si eficace (adica cu rezultate in interesul copiilor), recomandarea mea ar fi sa fiti pregatiti sa platiti un administrator/director executiv al asociatiei. Nu va asteptati ca cineva sa va rezolve problemele, in timp ce dvs va vedeti linisitit de treaburile personale si sa nici sa nu va coste nimic. Daca nu veti proceda asa sau asemanator, va va costa indirect educatia copilului dvs.

• Spre final, ma adresez in specail parintilor preocupati in mod real atat de EDUCATIE (maniere, comportament, gesturi, atitudini) cat si de INSTRUIRE (matematica, citire, scriere,..) SA SOLICITE O DEZBATERE institutional real cu scoala si invatatoarele si nu doar unul formal/de suprafata, pentru indetificarea de solutii pentru comportamentele deplaste, uneori de-a dreptul grobiene, ale copiilor nostri, comportamente a caror responsabilitate invatatoarele sustin ca sunt in sarcina parintilor (in cei 7 ani de acasa), parintii sustin ca sunt in sarcina invatatoarelor (ca doar d’aia sunt platite). ADEVARUL E LA MIJLOC. Sunt si parinti total dezinteresati de educatie copiilor lor, care-si „basculeaza” copii in fata scolii si nu dau ochii cu invatatoarea decat de 2-3 ori/an (si aici eu cred ca invatatoarele pot interveni cu succes daca doresc, pot, si considera in forul lor interior ca este de datoria si in misiunea lor EDUCATIA copiilor: vorbe, gesturi, atitdini, maniere, si nu doar INSTRUCTIA lor:citit, scris, socotit). Din pacate acesti parinti dezinteresati de copii lor (chiar si unele mame, dar in special tatii care considera ca nu e treaba lor educatia copiilor, ca de asta ei au sotii si copiii mame, ca acestea sa se ocupa de tot ce inseamna crestea copiilor.Gresit!), inca nu pot fi sanctionati pentru modul iresponsabil/neglijenta cu care-si trateaza copiii ( speram ca urmeaza in noua lege a invatamantului ). Precum sunt si invatatoare total dezinteresate de meseria lor si, pe cale de consecinta, de educatia copiilor nostri. Aceste invatatoare dezinteresate, blazate, cu gandul la ale lor si prea putin la copii, se ocupa strict de instructie si aceea facuta mecanic, fara emotie, fara pasiune, fara entuziasm cat sa bifeze in caietul de planificare ca „am facut si asta” (speram ca noua lege a invatamantului va elimina TITULARIZAREA, adica locul de munca pe viata al profesorilor si atunci vor avea si aceste invatatoare mai multa „tensiune in baterie”, pt ca totusi pentru un salariu de 1.200-1.700 lei net/luna, 6 ore de lucru/zi si 3 luni de vacanta/an parintii au dreptul sa se astepte ca lucrul sa fie facut excelent). Si uite asa, din copii frumosi, cresc generatiile de viitori adulti semianalfabeti, aroganti si unii chiar grobieni (cum spune d-na Vesea cand se plangea o data de calitatea slaba a parintilor pe care i-a format sistemul in ultimii 20 de ani si care acum la randul lor au copii si au copii fara repere, iar acesti parintii nici nu concep acum sa li se spuna ca au atat ei, cat si copii lor, mari probleme de educatie si instructie), adulti care devin apoi parinti dezinteresati de educatie si instructie (pentru ca nu au avut niciodata ocazia sa-i vada beneficiile si sa o pretuiasca, pentru ca la randul lor au fost neglijati si abuzati de sistemul educational). Acestor doamne invatatore neglijente in serviciu, parintii trebuie sa le ceara (pe baza noii legi a invatamantului care sta sa apara) ori sa paraseasca sistemul ori sa-si schimbe atitudinea si abordarea fata de sarcina si mai ales responsabilitatea si increderea cu care au fost investite de catre guvern si parinti. NU MAI DORIM sa platim taxe care ajung inclusiv in salariile profesorilor, daca acesti copii, dupa 10 de scoala OBLIGATORIE si uneori si dupa ce sunt licentiati ai vreunei universitati romanesti ne dau niste tineri total nepregatiti pentru viata, care nu stiu nici macar sa intocmeasca o cerere, ce sa mai vorbim de comportament si atitudine civilizata. Exceptiile nu justifica submediocritatea generala a copiilor nostri, iar lipsa totala de disponibilitatea a corpului profesoral pentru a da socoteala in fata parintilor pentru rezultatele slabe trebuie amendata prin iesirea din inerie a parintilor, ptrintr-o implicare a acestora mult mai curajoasa, lasand la o partea teama de consecinte neplacute pentru copiii lor. Ce poate fi mai neplacut decat ca propriul copil sa fie abuzat emotional sistematic sau/si neglijat de persoana platita sa aiba grija ca acesta sa se dezvollte frumos si armonios?

• In final, va trebui sa alegeti cel putin un nou Cenzor si poate si un nou Comitet Director, capabil si dispus sa-si asume neplacerile unei administrari bazate pe rezultate si eficacitate in interesul Dvs si al copiilor Dvs.

Multumesc pentru disponibilitate si interes.

Multumesc,
Sorin Şarba.

P.S. Le cer scuze tututor acelor parinti sau profesori/invatatoare care s-au simtit ofensati in mod nedrept de opiniile sau aprecierile mele PERSONALE foarte directe. Toti cei care nu se regasesc in descrierile si aprecierile mele de mai sus, ii rog sa faca abstractie si sa nu le ia personal. In schimb, cei care se regasesc am sa-i rog sa priveasca textul meu ca pe o invitatie la evolutie.

scrie un comentariu »

Demisie Sorin Şarba. Explicaţii. Raport de activitate

26/04/2010 · Înregistrat sub Administrare, proceduri, Despre "Step by Step", Probleme, dispute, soluţii

Urmare a unui conflict de principii cu dl.presedinte Adrian Podar, am decis sa-mi dau demisia din pozitia de Cenzor ales de Adunarea Generala a Membrilor Asociatiei PAS CU PAS. Aveti mai jos documentul oficial transmis asociatiei pe 30 martie 2010, urmand ca demisia sa-si faca efectul incepand cu 1 mai 2010.

Pentru a nu lasa lucurile confuze si pentru a nu lasa loc de barfe si speculatii inutile, am sa prezint si explic aici, celor interesati, motivele ca au stat la baza hotararii mele de a-mi prezenta demisia dupa 6 luni de activitate intensa in favoarea copiilor si a parintilor de la clasele Step By Step.

In cele ce urmeaza am sa va rog sa priviti cu ingaduinta eventualele mele exprimari stangace, caractere lipsa sau in plus, exprimari mai putin clare, uneori poate prea lungi, stufoase sau chiar marcate de o interpretare persoanala. Va invit sa cautati si sa gasiti in cele de mai jos dorinta mea de va prezenta cu sinceritate lucrurile intr-o lumina cat mai clara si completa cu scopul de a va informa cu exactitate.

In esenta, mi-am dat demisia deoarece am considerat ca presedintele asociatiei parintilor trebuie sa aiba o pozitionare si o activitate clara in favoarea copiilor si parintilor membri ai asociatiei pe care o conduce si abia apoi in interesul personal si in ultimul rand al scolii/profesorilor/invatatoarelor. A intreprinde doar demersuri care te fac popular si a evita implicarea in probleme care ti-ar putea aduce neplaceri personale, dar care ar fi benefice pentru majoritatea celor 192 de membri, inseamna o pozitie duplicitara si interesata sau cel putin fricoasa. De aceea mi-am dat demisia. Nu doresc sa lucrez sub comanda unui presedinte slab, duplicitar, care te lasa balta la greu si care, daca il avantajeaza pe el, iti trage si presul de sub picioare. Daca doriti sa cunoasteti detalii, citi mai departe, dar va avetizez ca va fi un mesaj lung. Daca nu, puteti sari direct la articolul urmator: “Probleme nerezolvate si care vor necesita implicare din partea Dvs, inclusiv situatia de la Holod”

Spre dezamagirea mea profunda, dl. Presedinte Podar o data ajuns Presedinte, a inteles sa sustina interesele tuturor membrilor doar daca acestea coincid cu interesele personale sau daca nu-i afecteaza interesele personale. In toate dezbaterile aprinse cu conducerea scolii, a preferat sa taca, sa aiba o pozitie pasiva, doar sa consemneze ce se discuta, dar fara sa-si exprime niciodata pozitia clara sau un punct de vedere care sa-l implice. Si-a facut cunoscute pozitiile doar indirect, transmitandu-mi mie ce considera dansul ca ar trebui facut si cum ar trebui facut (lucruri interesante de multe ori), dar cand sa-si sustina in plen pozitia o intorcea ca la Ploiesti. Ca urmare a faptului ca eu am ales sa dau curs neconformitatilor remarcate si transmise mie, in repetate randuri de dl.Podar, la un moment dat acesta a sustinut ca baitelul sau a inceput sa fie neglijat de invatatoare, ca dansul si sotia dansului este hartuit ba de persoane din conducerea Seminarului Greco-Catolic care l-au abordat cu formulari de genul: “vezi Adriane de partea cui te pozitionezi” (am citat din cele declarate de dl.Podar), ba de colegi de la Liceul Greco-Catolic care nu-l mai saluta de cand e presedinte al asociatiei. Cand am propus, intr-o sedinta cu dl.director Andrei Cristea si cu Preasfintitul Virgil Bercea, sa lamurim natura acestor hartuieli si eventual cine sunt cei care-l intimideaza, dl.Podar a sarit imedit ca “nu mai sunt probleme, ca a vorbit cu Andrei (directorul n.a.) si totul e lamurit” si nu mai e nimic de discutat. In finalul sedintei, am inteles de la PS Virgil, ca totul se datoreaza unor greseli profesionale din trecut ale d-lui Podar, greseli pe care colegii dansului, din pacate, desi nu este crestineste, nu sunt inca pregatiti sa-l ierte.

In alte abordari „sensibile”, de exemplu cea legata de necesitatea ca invatatoarele sa fie printre copii, sa-i supravegheze sau chiar sa serveasca masa la aceeasi masa cu copiii, atat la gustare,cat si la pranz, dl.Podar a preferat „sa stea deoparte” intr-o pozitie de non-combat, iar la un moment dat chiar sa se pozitioneze impotriva asociatiei a carei presedinte era, semnand o scrisoare de protest impotriva conducerii asociatiei din care face si dansul parte, impreuna cu alti cativa parinti incitati la randul lor de cateva invatatoare nemultumite ca trebuie (la cererea Comitetului Director si a mea personal) sa serveasca masa impreuna cu copiii si sa-i supravegheze pe acestia (100 de copii) in timpul servirii mesei. Aceast gest de subminare a asociatiei a carei presedintea a fost numit de Comitetul Director a pus capat increderii mele in persoana dansului si asa subrezite de ascunderea acelui detaliu cu greselile din trecutul carierei sale de profesor al Liceului Greco-Catolic care il fac vulnerabil in raport cu administratia scolii si chiar cu colegii dansului. Dl.Podar stiind ca are o relatie delicata cu conducerea scolii (a carei subordonat este), a preferat totusi sa ascunda Comitetului Director aceasta vulnerabilitate ce-l punea intr-o pozitie de non-combat cu conducerea Liceului Greco-Catolic si chiar cu colegii mai vechi. Aceasta ar fi trebuit sa-l determine sa nu accepte pozitia de presedinte sau sa daca o accepta sa o accepte cu rezerve, dar sa ne comunice din start care pot fi punctele sale slabe si implicit ale asociatiei in raport cu administratia scolii. Eu personal si d-na Angela Lupşea l-am intrebat in repetate randuri daca postura de subordonat al d-lui Andrei Cristea i-ar putea crea probleme in calitate de presedinte al Asociatiei Pas cu Pas. A negat de fiecare data. Cand am aflat ca a si semnat o scrisoarea de protest la adresa Comitetului Director din care face parte am decis sa ma disociez de dl.Podar ca presedinte al asociatiei.

Sigur ca, omeneste l-am inteles pe dl.Podar, am inteles ca nu putea sa aiba pozitii antagonice/conflictuale cu directorul sau pe linie profesionala, dar nici sa taci si sa nu spui nimic din tot ce nu merge cum trebuie in scoala nu e bine primit, mai ales ca Directorul chiar s-a dovedit o persoana foarte deschisa. Nu aceasta este atitudinea care se asteapta de la presedintele unei asociatii a parintilor. De asemenea, omeneste pot sa-l inteleg pe dl.Podar ca nu-si doreste o pozitie conflictuala cu invatatoarele de la clasa unde invata fiul sau invata, ca nu cumva acestea sa treaca la “represalii” la adresa copilului. Ceea ce teoretic este posibil, nu ar fi primul caz, nici macar la noi in scoala, ca atunci cand un parinte are pozitionari critice la adresa Doamnei sau care i-ar putea afecta Doamnei interesele sau comoditatile, pasul 2 ar fi sa neglijeze sau chiar hartuiasca/intimideze/umileasca fiul sau fiica, celui care a indraznit sa deschida gura. Dar ca Presedinte al asociatiei parintilor, trebuie sa stii ca de aceea ai fost investit cu incredere in pozitia de presedinte ca sa-ti asumi in primul rand problemele altora/parintilor/copiilor si sa le rezolvi favorabil. Nu poti sau nu vrei sa-ti risti interesele personale, iti dai demisia, dar nu ramai “cu fundul in doua luntre”.

In acest context de neincredere si tensiune, i-am cerut (in februarie 2010) d-lui Podar ori sa-si clarifice problemele din trecut cu conducerea liceului al carui angajat este, precum si problemele cu invatatoarele de la clasa dumnealui ori sa-si dea demisia. Nu a facut nici una nici alta, preferand sa se ascunda in spatele functiei de presedinte non-combat si, si mai grav, sa spuna ca nu-si da demisia din functia de presedinte pentru ca Preasfintitul nu-i da acordul, iar dansul este preot si are o altfel de abordare. No comment!

Iata motivele pentru care am inteles sa nu-mi mai pierd vremea si energia intr-o organizatie toxica, in care presedintele (preot printre altele) tine de scaun cu orice pret, iar membri Comitetului Director nu-l demit pentru ca sa nu faca valva, “sa nu se interpreteze” cum spunea un membru al C.D.., iar episcopia daca-l sustine indirect intr-adevar, tace misterios.

Ca o dare de seama in fata Dvs pentru cele intreprinse sau/si realizate de mine in aceasta perioada, fara a fi modest, va voi enumera cele mai semnificative actiuni si rezultate ale mele in aceste 6 luni de activitate in serviciul Dvs:

• am destructurat inertia in care se afla asociatia si am creat premisele unei functionari normale, in concordanta cu statutul si scopul acestei asociatii.

• Prin demersurile si presiunile mele am creat premisele unor alegeri democratice si transparente in asociatie, in urma carora s-a ales un Comitet Director (primul dupa 9 ani de existenta al asociatiei, desi prin statut ar fi trebuit sa fie cel care delibereaza si ia decizii), format din 5 persoane. La randul sau Comitetul Director a ales dintre membri sai un nou presedinte, in persoana d-lui Adrian Podar. Am sustinut cu incredere si entuziasm candidatura d-lui Podar. Am apreciat ca tripla sa calitate de Tata, Profesor si Preot, poate fi una benefica unei functionari armonioase si eficace a asociatiei (azi nu mai cred acelasi lucru), motiv pentru care timp indelungat am fost cel mai fervent sustinator al domniei sale.

• Am facut demersuri si chiar presiuni pentru ca meniul, dar si servirea mesei sa se imbunatateasca substantial, inclusiv am intrat in conflict cu doamnelor invatatoare pentru ca le-am cerut pe un ton imperativ sa supravegheze copiii in timpul mesei si chiar sa serveasca masa impreuna cu copiii si nu separat, asa cum era practica pana atunci. I-am adus sorei Maria Tereza (administratoare cantinei) un consultant in organizarea de cantine de mari dimensiuni, i-am pus la dispozitie liste de preturi si furnizori de alimente, iar dl. director Cristea i-a oferit si sfaturile unui nutritionist, pentru ca in cele din urma meniul sa fie corect structurat din punct de vedere al unei nutritii sanatoase, iar mancarea serivita pentru copii sa fie si gustoasa si aspectuoasa.

• Am cerut imperativ o banalitate, dar totusi importanta pentru viata de zi cu zi, sa se schimbe aerisirea de la toaleta si holul cladirii de pe Magheru, pentru a nu mai fi nevoiti ca diminetile copiii si parinti sa suporte mirosul greu de varza murat care venea din pivinita (desi au existat cereri in acest sens de 6 ani nu s-a schimbat nimic pana la interventia mea abrupta si insistenta).

• Am facut primele demersuri pentru modernizarea salii de sport de
pe Magheru, in special pentru dotarea cu pardoseala elastica necesara protectiei ligamentelor copiilor. Proiectul este in curs de realizare cu sprijin si finantare mixta: episcopie+primarie. De managementul acestui proiect se ocupa in continuare d-na Lupsea.

• Am structurat si creat proceduri de lucru transpatente privind incasarile si cheltuirea banilor membrilor, inclusiv instituind regula ca fiecare clasa sa dispuna dupa cum doreste de banii propri disponibili (pana acum banii erau la comun si, unii contribuiau, iar atii cheltuiau, fara sa existe evindente clare si detaliate privind modul de cheltuire a banilor). Am creat instrumente de lucru pentru d-na Aciu, contabila asociatiei.

• Dupa refuzuri repetate, prin presiuni impreuna cu d-na Lupsea si dl.Rojan asupra d-lui Olimpiu Todorean (ex-presedinte), am cerut sa ne fie puse la dispozitie documentele financiar contabile ale asociatiei pentru a cunoaste situatia legala si patrimoniala a asociatie care trebuia preluata legal si oficial. In pasul 2, am angajat si am platit din bani proprii (ai mei si ai domnului Rojan), printr-o contributie voluntara prin asociatie, in C3, o expertiza contabila, care sa faca o radiografie independenta a situatiei financiar-contabile de la infiintarea asociatiei pana la 31 decembrie 2009, cu scopul de finaliza din punct de vedere juridic preluarea in cunostinta de cauza de la vechea conducere (dl.Olimpiu Todorean) la actuala conducere (Comitet Director+Presedinte), precum si pentru a stii ce este de pus la punct din punct de vedere juridica/legal sau procedural in perioada urmatoare.

• Am deschis acest blog unde parintii, dar si lumea intreaga poate sa afle, in mod transparent, informatii despre evenimentele ce se petrec la clasele Step by Step din Liceul Greco-Catolic Oradea, aratand si lucrurile frumoase si mai putin frumoase, aratand ca suntem o organizatie vie, cu probleme (pe care ni le asumam fara sa le ascundem asa cum se mai obisnuieste), dar si cu succese remarcabile. Acest blog a permis sa se cunosca probleme ascunse ani de zile si rezolvate datorita presiunii publice (vezi supravegherea copiilor in timpul mesei de catre invatatoare, calitatea si structura meniului de la cantina, utilizarea transparenta a banilor parintilor, precum si ultima situatie cu plecarile „misterioase”, repetate, din clasa a III-a A).

In linii mari acest articol trebuia sa contina demisia mea, explicatiile sale si raportul de activitate. Cred ca a continut mai mult.

Multumesc pentru rabdarea si interesul de a citi acest mesaj extrem de lung.

Sorin Şarba.

@Demisie SORIN SARBA_Asociatia_PAS_cu_PAS_20100331

Comentarii (8) »

Am reforma orice, DAR “materialul” nu are deprinderea libertatii.

19/04/2010 · Înregistrat sub Necategorizat, Probleme, dispute, soluţii

Apropo de acest blog si de deprinderea parintilor de a-si exprima liberi opinia – adica de a-si exercita una dintre dimensiunile libertatii – fara a le fi teama de eventualele consecinte neplacute la adresa lor sau a copiilor lor, am citit un articol cu tema politica, dar in care am regasit cateva idei care, chiar scoase din context, merita putina atentie si putina reflexie. IATA-LE:

“Rezultatul oricarei tentative de democratizare aplicat unei societati in care oamenii nu sunt obisnuti sa fie liberi e feudalizarea. Asta s-a intamplat dupa prabusirea Imperiului Roman de Apus. Asta a zis-o Machiavelli, a zis-o si John Stuart Mill, au zis-o si altii. S-a intamplat in Romania, s-a intamplat in Alger, s-a intamplat in Irak si in Afghanistan. Si-o sa se mai intample.

Am reforma orice – insitutii, practici, sisteme, politici – dar nu putem pentru ca “materialul” nu are deprinderea libertatii. Parerile contrarii sunt percepute ca atacuri ad hominem si tratate ca atare. Toata lumea vorbeste despre dialog si critica (sic!) constructiva, dar in realitate asta functioneaza doar cata vreme opiniile noastre nu sunt luate in discutie. Odata ce opiniile noastre sunt chestionate, redevenim paranoici, vedem conspiratii si atacuri orchestrate la persoana – nu la idei. Orice om “educat” stie ca “nu te pui cu seful”, indiferent daca “seful” e superiorul de partid, la locul de munca sau patronul de ziar. (Poti sa “te iei in gura”, dar asta cand ti-ai pregatit deja iesirea de sub tutela X si intrarea sub tutela Y, si-atunci dizidenta face parte din strategia de exit).

E fascinant cum acest sistem functioneaza in locurile cele mai neasteptate – si nu ma refer catusi de putin doar la politica!”

SURSA: http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/pedelistul-lui-buridan-si-redisciplinarea-a-la-basescu-39323.html

Comentarii (1) »

Modul de pregătire al profesorilor este extrem de deficitar, în acest moment, susţine preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Educaţie, Mircea Miclea.

30/03/2010 · Înregistrat sub Necategorizat, Probleme, dispute, soluţii

„Cred că trebuie reconfigurată cariera didactică, pentru că modul de pregătire a profesorilor este extrem de deficitar. Nu putem să lăsăm să devină profesor un student care nu este integralist sau care nu are medie peste 7 la licenţă. Cum să predai altora când nici tu nu înveţi? Trebuie impuse nişte criterii clare referitor la cine poate să intre în cariera didactică”, a declarat Mircea Miclea, la Realitatea FM.

sursa: http://www.realitatea.net/mircea-miclea–as-schimba-mai-multe-lucruri-la-actuala-lege-a-educatiei_701086.html

Comentarii (1) »

Greve, demonstratii! Ce ne iese din asta?

21/03/2010 · Înregistrat sub Bani, costuri, finanţare, Probleme, dispute, soluţii

Au inceput grevele bugetarilor. Probabil manifestatiile de strada se vor inmulti. Vor obtine functionarii si profesorii vreun ban? Sigur ca nu. De undebani? Vinzarile firmelor romanesti au scazut in ultimele luni, nu au crescut. Cum am spus deja, dupa parerea mea criza abia a inceput.

Isarescu: „Nu mai trageti de economie, ca se rupe”
De 20 de ani, toata lumea da vina pe politicieni ca au distrus Romania. Si asa e! Dar milioanele de oameni care s-au inghesuit sa se angajeze la stat, pe bani siguri si munca putina, sunt si ei vinovati. Ca si sutele de mii de pensionari, care si-au obtinut pensia anticipata cu certificate medicale false (evident, cu ajutorul medicilor si functionarilor).

Singurii care sufera fara vina sunt cei din sectorul privat, care au fost permanent jefuiti de sistem. Iar acum li se cere sa-l scoata din groapa. Pai, de ce ar face-o?

Mediul privat a platit deja pentru criza.
200 de mii de firme au fost desfiintate. Circa 250 de mii de oameni au fost concediati. Cei care au ramas s-au trezit cu salariile reduse la jumatate.

„Ar fi bani de pensii si salarii, daca nu s-ar fura atit”
Auzim de multe ori asta. Dar e fals. Uitati-va la legea bugetului: chiar daca ar disparea cu totul contractele de stat (deci coruptia ar fi zero), Romania tot n-ar avea destui bani de pensii si salarii. Pentru ca sectorul privat e prea slab.

Vor profesorii bani „ca in Germania”?
Atunci sa pregateasca angajati ca in Germania. Firmele private tin in spate invatamintul, ca sa primeasca in schimb resurse umane. Dar orice firma va poate spune ce poate face un tinar prospat iesit din sistemul de educatie romanesc: nimic! Dupa ce ai dat taxe si impozite statului, ti se mai cere sa faci si un training absolventului (pe banii tai), pentru ca altfel habar nu are ce sa faca. E aberant. Firmele platesc o marfa pe care n-o primesc.

In ultimii 20 de ani, s-au marit salariile profesorilor in fiecare an electoral. Rezultatul: zero. Nimeni nu intreaba scolile si universitatile, citi dintre absolventii lor se angajeaza si pe ce salarii. Intrebare care, in Germania de pilda, este normala.

Asa ca nu guvernul ii concediaza pe profesori. Firmele private o fac, pentru ca nu mai dau bani statului.

Nu angajatul decide.
Prin 1996, italienii de la Fiat – New Holland venisera sa cumpere uzina Semanatoarea, care avea pe atunci circa 1500 de angajati si vindea doar 5 combine pe an. Fiat i-a avertizat pe muncitori ca multi vor fi concediati. Muncitorii s-au suparat: dupa ce ca le facem onoarea sa le vindem o firma romaneasca, mai au si pretentii? Cind au sosit directorii italieni, au fost agresati si dati afara in suturi (la propriu). Muncitorii romani aveau impresia ca au de ales intre privatizare si munca la stat – cind de fapt alegerea era: privatizare sau faliment. Guvernul, slab, (si pentru ca era an electoral) a anulat privatizarea. Rezultatul il stim cu totii: din Semanatoarea a ramas doar numele.

Acum se intimpla la fel. Nu exista alternativa la reforma statului. Chiar daca toti romanii ar vota acum sa se mareasca salariile, tot n-ar primi nimic. Pentru ca banii se fac in afaceri, nu la vot. Diferenta e ca in 2010 nu mai nimeni interesat sa investeasca in Romania. Asa ca o sa ne descurcam singuri.

Daca nu-ti convine, pleaca!
Piata muncii este libera. Avem dreptul sa alegem, si ne putem deplasa liber. Daca nu-i convine cuiva salariul pe care il da statul roman, sau conditiile de munca, e liber oricind sa isi caute de lucru in sectorul privat. Sau in strainatate. Sau sa-si faca o firma, si sa-si puna singur ce salariu vrea. Poate ar fi mai fericit. Iar pentru economia romaneasca e oricum singura salvare.

Totusi, merita sa iesim in strada!
Pai, de ce? Daca oricum nu sunt bani de salarii?

Pentru ca e bine sa mentinem presiunea asupra guvernului. Presiunea publica a dat roade. Ea l-a facut pe Videanu sa renunte la primele imense, date in plina criza. E partea buna a crizei: ii face pe romani atenti cu impozitele lor.

Acum se naste de fapt societatea civila. Desi romanii se pling de coruptie, in 20 de ani n-am vazut niciodata un miting impotriva coruptiei dintr-un minister. S-a iesit in strada doar pentru ca “statul nu ne da destul”. Dar fara o societate activa, orice guvern o sa profite de putere. Eu nu am incredere intr-un politician, nici sa-mi plimbe ciinele. S-ar intoarce fara el.

Un articol de: Mihai Giurgea.

SURSA: http://standard.money.ro/politica-si-societate/greve-demonstratii-ce-ne-iese-din-asta-3523.html

Comentarii (3) »

„IEŞIREA ŞCOLII DIN MEDIOCRITATE”

11/03/2010 · Înregistrat sub Probleme, dispute, soluţii, Proiecte, Activităţi

Cateva idei preluate din articolul:
“Şcoala românească, fabrică de mediocri cu diplomă” - www.evz.ro

Orgoliul nu are ce căuta la catedră

Ca profesionalizarea sa să fie completă, dascălul mai are nevoie de încă o lecţie. „Mulţi profesori sunt orgolioşi, invidioşi, ignoranţi, iar copiii simt şi, stând în preajma lor, deprind ce văd de la adulţi. Aceste lucruri nu au ce căuta în şcoală. Nu mai trebuie să existe concepţia «profesorul e profesor, elevul – elev». Şcoala e în slujba copiilor. Asta este adevărata reformă”, conchide sindicalistul (Mihai Dima).

În plus, profesorul trebuie să mai înveţe ceva: „Orarul nu este pentru elev, ci doar pentru profesor. Vacanţele copiilor trebuie respectate, nu cum înţeleg unii să dea mai multe exerciţii ca temă decât a făcut copilul în timpul unui semestru întreg”

„E vorba despre schimbarea mentalităţilor prin formarea continuă a dascălilor. Această schimbare presupune să-i dezvăţăm pe dascăli să le dicteze elevilor zeci de pagini şi să-i învăţăm să le predea întrun mod atractiv. Se pot aplica aceste metode la toate disciplinele. Se are în vedere inclusiv libertatea elevilor de a se mişca în timpul orei, să nu mai stea smirnă în bancă, aşa cum se întâmplă acum. Dacă vrea copilul să stea azi lângă alt coleg să o poată face”, explică Mihai Dima.

Cum să foloseşti formulele de matematică şi fizică în viaţa reală

Potrivit recomandărilor Parlamentului European, două dintre cele mai importante competenţe pe care elevii trebuie să le aibă la finalul gimnaziului şi al liceului sunt cea de matematică şi cea elementară în ştiinţe şi tehnologie.

Practic, la sfârşitul fiecărui an şcolar, elevii ar trebui să poată aplica în viaţa de zi cu zi cunoştinţele teoretice dobândite la aceste obiecte de studiu (să ştie să compare suma înscrisă pe facturile de utilităţi cu consumul real, să ştie să calculeze cât parchet le e necesar pentru o cameră a locuinţei, să ştie ce arie are terenul cultivat de bunicul…).

Abilităţi pentru performanţă

Astfel, se arată în raport, există ţări dezvoltate care şi-au impus alte competenţe pe care să le dobândească elevii, iar rezultatele sunt pe măsură.

„Luăm ca exemplu Finlanda, ţară renumită pentru sistemul său de învă ţământ performant. La matematică, elevilor li se cere, la sfârşitul clasei a V-a, să demonstreze o înţelegere a conceptelor asociate cu matematica, să ştie să descrie situaţiile şi fenomenele din lumea reală într-un mod matematic, să poată interpreta un text sau să urmeze nişte reguli”, subliniază autorii raportului.

Aşa se face că, la sfârşitul clasei a VIII-a, lucrurile rămân cât se poate de clare.

  • Elevul finlandez trebuie să reuşească să observe similitudini şi regularităţi în cadrul diferitelor evenimente, să folosească diferiţi operatori sau cuantificatori logici, să poată traduce o problemă simplă din limbajul obişnuit în cel matematic, să-şi facă un plan de rezolvare a problemelor: să rezolve o problemă şi să ştie să-i verifice corectitudinea rezultatului. La fizică, după clasa a VIII-a, elevii finlandezi trebuie să ştie să lucreze singuri sau în echipă, să realizeze o investigaţie ştiin ţifică, să pregătească mici rapoarte de cercetare şi să poată face un experiment.
  • În Marea Britanie, elevii au şi alte abilităţi pe care trebuie să le deprindă la şcoală. Una dintre acestea e legată de gândire şi de procesul de învăţare. Mai exact, copilul trebuie să fie o persoană cu simţ critic, să poată gândi creativ sau să aibă abilităţi practice

A ÎNVĂŢA SĂ ÎNVEŢI

Profesorul trebuie să înveţe să nu-i mai dea elevului peste mână dacă se ridică în timpul orei pentru a arunca o hârtie şi să-i permită să-şi aleagă colegul de bancă. În acelaşi timp, predarea trebuie să se facă prin metode interactive, cu referiri permanente la alte discipline, iar vacanţele trebuie „eliberate” de teme cu duiumul.

Aceasta este opinia specialiştilor, potrivit cărora elevii trebuie să aibă competenţe pentru a învăţa să înveţe. Aceasta e însă o altă abilitate pe care cei mici ar trebui să o dobândească de la profesori. Iar pentru asta, cei de la catedră trebuie să-şi schimbe radical metodele de predare.

SURSA: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/889076/Scoala-romaneasca-fabrica-de-mediocri-cu-diploma/

Comentarii (1) »

Retragerea dreptului d-lui Alin Vaşadi de a susţine ore de Sport la LGC

09/03/2010 · Înregistrat sub Necategorizat, Probleme, dispute, soluţii

Ca urmare a plângerilor repetate ale părinţilor copiilor de la clasa I-a B în ce priveşte prestaţia dură, lipsită de tact pedagogic şi folosirea unui limbaj/vocabular neadecvat la adresa copiilor din această clasă, d-lui profesor de sport Alin Vaşadi i s-a retras dreptul de a mai susţine ore de Sport la alternativa Step by Step, clasa I-a B, de la LGC.

scrie un comentariu »

Ministrul Funeriu: “Vom sprijini învăţământul alternativ”

01/03/2010 · Înregistrat sub Bani, costuri, finanţare, Despre "Step by Step", Probleme, dispute, soluţii

Introducerea, de la 1 septembrie 2010, a finanţării per elev în învăţământul preuniversitar din România – sistem prin care asigurarea salariilor cadrelor didactice se face în funcţie de numărul efectiv al elevilor din fiecare şcoală, nu în funcţie de normele didactice existente – a pus pe jar reprezentanţii unităţilor de învăţământ care au organizat clase de tip step-by-step. Motivul este cât se poate de simplu: această alternativă educaţională implică prezenţa la fiecare clasă din ciclul primar a două cadre didactice “titulare”, care trebuie plătite. Ori, finanţarea făcându-se după principiul o clasă – o normă ar urma ca al doilea învăţător (sau profesor pentru învăţământul primar, după caz) să nu aibă salariul asigurat. Cum nimeni nu lucrează fără a fi plătit, se întrevedeau două posibilităţi: ori părinţii vor fi cei care vor asigura salariile pentru fiecare al doilea cadru didactic (ceea ce este greu de crezut), fie sistemul step-by-step va merge în lichidare şi va dispărea.

“Dacă nu ni se asigură fonduri, vom trece la un program de tipul şcoală după şcoală (after-school)”

În judeţul Neamţ, doar două unităţi de învăţământ au clase step-by-step: Şcoala nr. 10 şi Şcoala nr. 5 – ambele din Piatra Neamţ. Mariana Roşanu, directoarea Şcolii nr. 5,  a declarat că a făcut deja înscrieri pentru clasa I la step-by-step, anul şcolar 2010 – 2011. În acelaşi timp, domnia sa nu este convinsă că va şi putea menţine acest sistem în condiţiile în care salarizarea se va face fără a se ţine seama de realităţile din fiecare şcoală în parte: “De la toamnă vom avea cinci clase I, dintre care una pe step-by-step. Noi avem deja patru clase pe acest sistem, adică trebuie plătite salarii pentru opt cadre didactice – toate cu studii superioare. De la Bucureşti nu vin semnale prea încurajatoare, însă sper că oficialii Ministerului Educaţiei nu vor pune umărul la desfiinţarea învăţământului alternativ – care a apărut în baza legilor în vigoare. Cert este un lucru: presiunea părinţilor este enormă; tot mai mulţi preferă sistemul acesta inovativ. Revenind la subiect, dacă nu ni se asigură fonduri pentru plata tuturor celor opt cadre didactice care predau la clasele step-by-step, vom trece la un program de tipul şcoală după şcoală. Adică un învăţământ care implică prezenţa prelungită a elevilor şi cadrelor didactice în clase, inclusiv pentru rezolvarea temelor. Dar, chiar şi aşa, tot părinţii vor fi cei care vor plăti învăţătorii pentru activitatea suplimentară”.

Ministru Funeriu: “Vom sprijini învăţământul alternativ”

Temerile directorilor, cadrelor didactice şi părinţilor implicaţi în fenomenul step-by-step par să nu fie întemeiate. Acum câteva zile, ministrul Educaţiei – Daniel Funeriu a făcut o declaraţie foarte interesantă dar care, de neînţeles, a fost trecută cu vederea de mass-media centrală. Iată ce a spus ministrul, într-un interviu acordat unui ziarist arădean: “Din ceea ce mi-au comunicat mulţi inspectori şcolari până acum, observăm că marea majoritate a şcolilor din ţară se încadrează în aceste costuri (finanţarea per elev – n.r.). Există unele probleme în trei domenii: învăţământul vocaţional, învăţământul confesional şi învăţământul alternativ, de exemplu la forma step-by-step. Tocmai de aceea, la nivelul ministerului am prevăzut un fond de rezervă care să fie utilizat în acele puţine locuri unde formula de calcul a finanţării per elev nu acoperă costurile. Astfel vom acoperi integral necesităţile anului şcolar 2010-2011. De asemenea, este în lucru împreună cu experţii de la Banca Mondială o îmbunătăţire a formulei de calcul, astfel încât din anul şcolar 2011-2012 formula de calcul a coeficienţilor per elev să acopere întregul necesar”. Altfel spus, toată lumea poate răsufla uşurată.

SURSA: http://www.realitateamedia.ro/articol/Social/10950/

scrie un comentariu »

S-au deschis uşile între coridoare

14/02/2010 · Înregistrat sub Administrare, proceduri, Probleme, dispute, soluţii

Putem anunţa, că în sfârşit, după 2,5 luni de insistenţe şi demersuri, în clădirea de pe bvd Magheru, uşile între coridoare s-au deschis de tot, iar copiii noştri pot merge la cantină, dar mai ales la ora si de la ora de sport, prin interiorul cladirii şi nu pe afară, prin frig (bine transpirati cand se intorc de la sport). Rămâne doar ca doamnele învăţătoare să nu uite cheile în clasă atunci când se merge la cantină sau la ora sport, aşa cum s-a întamplat în prima săptămână cu noul sistem de acces prin interior.

scrie un comentariu »

« Previous entries
Pagina următoare »
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.